1. Hipertensiune arterială
Ce este tensiunea arterială?
Când inima bate pompează sânge în corp pentru a îi oferi energia și oxigenul de care are nevoie. Pe măsură ce sângele circulă, acesta este împins dinspre centru spre pereții vaselor de sânge, producând o presiune – tensiunea arterialӑ. Tensiunea arterială este mӑsuratӑ folosind doi parametri: tensiunea sistolică (măsurată atunci când inima bate, când tensiunea arterială este cea mai mare) și cea diastolică (măsurată între bătăile inimii, când tensiunea arterială este cea mai mică). Presiunea arterială este scrisă mai întâi ca tensiunea arterială sistolică, urmată de tensiunea arterială diastolică (de exemplu, 120/80). Presiunea arterială se măsoară în unitatea mmHg(milimetri coloanӑ de mercur).
Ce înseamnă tensiunea arterială ridicată?
Tensiunea arterială normală este mai mică de 120 / 80mmHg. Tensiunea arterială crescută are valori cuprinse între 120/80 și 130/90 mmHg.
Hipertensiunea este caracterizatӑ prin:
- Etapa 1 – Între 130/90 și 140/90mmHg. Este totuși dezbătut dacă aceasta ar trebui să fie considerată hipertensiune arterială sau tensiune arterialӑ normalӑ. Specialiștii din Europa, în general, nu o consideră hipertensiune, în timp ce americanii da. (2)
- Etapa 2 – Mai mare de 140/90mmHg.
Dacă există o diferență între presiunile sistolice și diastolice, valoarea mai mare determină stadiul bolii. Deci, o tensiune arterială de 125/105mmHg ar fi clasificată ca hipertensiune, deoarece presiunea diastolică de 105 este peste limita de 90, chiar dacӑ 125 este sub limita de 130-140 mmHg. (2)
Rețineți că tensiunea arterială variază mult în timpul zilei, și că tensiunea arterială DE REPAUS este cea care determină dacă aveți sau nu o condiție medicală importantӑ. Tensiunea arterială poate să crească în anumite momente și acest lucru sӑ fie NORMAL pentru a oferi un flux constant de sânge către țesuturile care au nevoie.
De exemplu, în timpul executӑrii de exerciții fizice pentru membrele inferioare, tensiunea arterială poate crește până la o medie de 320/250mmHg! (3). Dacă acest lucru nu s-ar întâmpla, sângele nu ar ajunge în celulele din membrul inferior contractat!
Care sunt simptomele hipertensiunii arteriale?
Nu există simptome care să poată diagnostica hipertensiunea. Tensiunea arterială crește lent în timp, iar corpul tău se adaptează la acest lucru.
Pentru diagnosticare, trebuie să se măsoare tensiunea sângelui de cel puțin 2 – 3 ori pentru a se asigura că o creștere temporara nu conduce la un diagnostic greșit.
În cele din urmă, medicul este cel care ar trebui să punӑ diagnosticul. Este indicatӑ efectuarea de mӑsuratori ale tensiunii arteriale, acasӑ, cu cel puțin 10 minute de repaus înainte de măsurare. Valorile obținute se vor nota și se vor prezenta medicului. Poți face acest lucru folosind un tensiometru automat al în casa ta.
De exemplu, unii oameni pot experimenta „hipertensiune de halat alb” ceea ce înseamnă că tensiunea arterială este constant crescută în clinici, dar nu și în afara clinicii.
Factori de risc ai hipertensiunii:
Cauza exactă a hipertensiunii arteriale nu este foarte clară. Medicii consideră că este o boală multifactorială. Așadar, să vorbim despre factorii de risc (adică oamenii care tind să aibă valori mai mari ale tensiunii decât ceilalți oameni):
- Vârsta – Odata cu avansarea în vârstӑ apare riscul de creștere a tensiunii arteriale, în special a tensiunii arteriale sistolice;
- Obezitatea – Creșterea în greutate este un factor major de risc pentru hipertensiune arterială;
- Istoric familial – Hipertensiunea arterială este de aproximativ două ori mai frecventă la subiecții care au unul sau ambii părinți hipertensivi;
- Rasa – Hipertensiunea arterială tinde să fie mai frecventă și mai severă la rasa neagra;
- Afecțiuni ale rinichilor;
- Dieta bogată în sodium;
- Consumul excesiv de alcool;
Există o mulțime de alți factori de risc precum: efectele secundare cauzate de medicamente, afecțiuni genetice, boli hormonale și lista poate continua.
Cum te afectează hipertensiunea?
Hipertensiunea arterială afectează multe organe, în special inima și rinichii, și este cel mai mare factor de risc modificabil care poate duce la deces.
Hipertensiunea arterialӑ contribuie la:
- dezvoltarea insuficienței cardiace (inima nu mai funcționeazӑ optim);
- apariția accidentului vascular cerebral (hemoragie la nivelul creierului);
- apariția unui atac de cor;
- apariția de boalӑ cronicӑ de rinichi (rinichii vor filtra sângele de deșeuri într-un mod deficitar).
Pentru fiecare valoare a tensiunii arteriale sistolice cu 20 mmHg mai mare și cu 10 mmHg mai mare pentru cea diastolicӑ, riscul de deces din cauza afecțiunilor enumerate mai sus se dublează. (2)
Cum pot preveni hipertensiunea arterială?
Modificările de dietӑ și ale stilului de viață au fost evaluate într-o serie de studii axate pe prevenirea hipertensiunii, nu neapӑrat tratarea sa. În următoarele observații se va demonstra cӑ prin corecția mai multor contribuitori la hipertensiune (aportul de sare, obezitatea și aportul excesiv de alcool) se poate ajunge la o tensiune arterialӑ optimӑ. (4)
Eficacitatea relativă a unor astfel de intervenții poate fi ilustrată prin rezultatele a două studii randomizate și a unui studiu observațional amplu:
- Slӑbitul și reducerea aportului în exces de sare scad tensiunea arterială: În încercarea de a preveni hipertensiunea arterialӑ, medicii au randomizat 2382 bărbați și femei (cu vârsta cuprinsă între 30 și 54 de ani) cu o tensiune arterialӑ < 140 / 83-89 care aveau 110-160% din greutatea ideală a corpului. Pacienții au fost repartizați aleatoriu în 4 grupe: îngrijire obișnuită, restricție de sare, reducerea greutății sau ambele (reducerea sӑrii și a greutӑții). Au pierdut mai mult în greutate cei cu terapia combinată (reducerea sӑrii și a greutӑții) decât cei cu îngrijirea obișnuită. Terapia combinatӑ s-a dovedit mai bunӑ decât restricția de sare și reducerea în greutate luate separat.
- Rezultatele au fost replicate: Un alt studiu a evaluat 975 de persoane cu vârste cuprinse între 60 și 80 de ani, cu o tensiune arterialӑ <145 / <85 mmHg din care 585 erau obezi. Pacienții au fost repartizați aleatoriu în grupe care au vizat: restricție de sare, pierdere în greutate (la pacienții obezi) sau ambele, dar și îngrijirea obișnuitӑ. Rezultatele au fost similare cu primul studiu.
- Exercițiile zilnice, dieta DASH și alimentele bogate în folat ajută și ele de asemenea : Importanța factorilor de risc pentru hipertensiunea arterială primară la femei a fost evaluată într-unstudiu prospectiv de cohortă de 83.882 de femei adulte care nu aveau antecedente de hipertensiune arterială, boli de inimă sau diabet . Factori de viață și de dietă: indice de masă corporală mai mică de 25 kg / m2, o medie zilnică de 30 de minute de exerciții viguroase, aderarea Dietary Approaches to Stop Hypertension (DASH), aportul modest de alcool, utilizarea rară a analgezicelor non-stupefiante și aportul a 400 mg / zi sau mai mult de folat, au fost asociați în mod independent cu un risc mai mic de a dezvolta hipertensiune arterială pe parcursul a 14 ani de urmărire. Prezența tuturor celor șase factori a fost asociată cu o scӑdere marcată a riscului de hipertensiune arterială.
Este evident cӑ un stil de viață sănătos și o activitate fizică susținutӑ sunt cei mai importanți factori care ne protejează împotriva hipertensiunii.
Cum pot trata hipertensiunea arterială?
Desigur, există modalități tradiționale de a trata hipertensiunea cu medicamente, însă trebuie acordatӑ o importanțӑ deosebitӑ pentru schimbarea dietei și a stilului de viață. În urma modificărilor stilului de viață se poate ameliora hipertensiunea arterială. Rețineți că aceste efecte nu sunt neapărat cumulative. (5)
Iatӑ câteva aspecte pe care trebuie sӑ le aveți în vedere:
- Consumul de fructe și legume proaspete pe zi: cel puțin 5 porții, fiecare porție > 70 de grame, poate scădea tensiunea arterială de 8 – 14 mmHg;
- Mentinerea greutӑții normale (IMC intre 20-25) poate scădea tensiunea arterială cu 5-10 mmHg la 10 kg pierdute;
- Exerciții fizice ce presupun creșterea pulsului (mers rapid)> 30 min / zi poate scădea tensiunea arterială cu 4-9 mmHg (antrenamentul cu greutӑți ajută, dar nu este o prioritate);
- Limitarea aportului de sare la <6 g NaCl(sare) pe zi poate scădea tensiunea arterială cu 2-8 mmHg;
- Limitarea consumul de alcool la sub 9 unități standard pe săptămână pentru femei și sub 14 unități standard pe săptămână pentru bărbați poate scădea tensiunea arterială cu 2-4 mmHg
(1 unitate = 12 grame de alcool, echivalent al unei sticle de 33 cl de bere).
Recomandarea mea este de a verifica tensiunea arterială în mod regulat și de a consulta medicul în cazul apariției de anomalii. Pentru o sănătate generală bunӑ trăiește o viață echilibrată fără excese și fӑ sport în mod regulat.
Este important de știut că, pentru unii oameni, tensiunea arterială va rămâne ridicată ÎN CIUDA unui stil de viață perfect gestionat (vârsta și genetica pot juca un rol important aici). În aceste cazuri, vă recomand să consultați un doctor pentru prevenirea efectelor hipertensiunii arteriale pe termen lung.
Rezumat:
- Hipertensiunea arterială este o afecțiune gravă care are nevoie de tratament!
- Hipertensiunea arterială poate fi prevenită!
- Hipertensiunea arterială nu are simptome la început!
- Vă puteți măsura propria tensiune arterială și să o urmăriți!
- O viață sănătoasă este schimbarea numărul unu pe care o poți face și te va ajuta enorm!
- Odată ce stilul tӑu de viață este optimizat, recomand sӑ vorbești cu doctorul tӑu despre medicamente dacă tensiunea arterială rămâne crescută.
Referințe:
- Suggested in 2017 by the American College of Cardiology/American Heart Association (ACC/AHA)
- Overview of hypertension in adults – Jan Basile, MD Michael J Bloch, MD, FACP, FASH, FSVM, FNLA; UpToDate
- MacDougall JD et al. Arterial blood pressure response to heavy resistance exercise. Journal of applied physiology 1985; 58: 785-790.
- Diet in the treatment and prevention of hypertension – John P Forman, MD, MSc; UpToDate
- Williams et al. British Hypertension Society guidelines for hypertension management 2004 (BHS-IV): summary. BMJ. 2004 Mar 13; 328(7440): 634–640.
2. Nivel ridicat de zahăr din sânge
Ce înseamna nivel ridicat al zahărului din sânge?
Când vorbim despre glicemie, ne referim de fapt la nivelul de glucoză din sânge. Atunci când avem un nivel mare de glucoza în sânge se numește hiperglicemie.
Hormonul numit insulinӑ ar trebui să împiedice nivelul glicemiei să crească prea mult, permițând depozitării glucozei în celulele musculare, hepatice și grase. Atunci când organismul nu poate produce insulină sau insulina nu funcționează corect, glicemia poate crește, dăunând vaselor de sânge în timp. Aceasta este o preocupare majoră care afectează atât persoanele cu diabet zaharat fie de tip 1, fie de tip 2.
După cum știți, glicemia mare nu este o veste bună. Există multe tipuri de hiperglicemie. Unele dintre ele sunt permanente, ca în cazul diabetului. Unele dintre ele sunt tranzitorii: după ce mănânci sau după un atac de cord.
Există două opțiuni pentru a măsura nivelul de glucoză din sânge :
- Nivelul bazal de zahar din sânge, ceea ce înseamnă nivelul glicemiei de dimineață înainte de a mânca sau de a bea ceva.
- Nivelul postprandial de zahăr din sânge, ceea ce înseamnă că ați mâncat înainte de analizӑ.
Dacă valoarea bazalӑ a zaharului din sânge este cuprinsă între 100-126mg / dl (sau 6,1-6,9 mmol / l), atunci ai sindromul de glicemie bazalӑ modificatӑ (IFG) numită și prediabet. Acesta este un semn al rezistenței la insulină în ficat.
Dacă nivelul bazal de zahăr din sânge este mai mare de 126mg / dl (sau 7,0 mmol / l) la mai multe analize de sânge, medicul vă va diagnostic, probabil, cu diabet.
Dacă valoarea nivelului de zahăr din sânge postprandial este mai mare de 200mg / dl (sau 12,2 mmol / l) probabil aveți diabet.
Dacă valoarea postprandialӑ este cuprinsă între 140-199mg / dl (8-12.1 mmol / l) probabil ai toleranță la glucoză (IGT) , o altă formă de prediabet. Acest tip de prediabet reprezintă rezistența la insulină în mușchii tăi.
Este important să cunoaștem nivelul de zahăr din sânge pentru a preveni apariția oricăror boli. Pentru a face acest lucru, vă recomandăm să consultați medicul pentru a efectua un control de rutină și pentru a vedea dacă totul este în regulă în fiecare an.
Cum mă afectează nivelul ridicat de glucoză?
Diabetul afectează oamenii în multe feluri și este un factor care reduce calitatea vieții. După cum s-a menționat mai sus, nivelul ridicat de zahăr din sânge dăunează vaselor de sânge. Vasele de sânge deteriorate duc la o deteriorare a organelor care primesc sângele inclusiv ochii, rinichii, nervii și creierul.
Boala este foarte periculoasă dacă ne gândim la complicații (1):
- Persoanele cu diabet au un risc mai mare decât media de a suferi un atac de cord sau un accident vascular cerebral
- Tensiune arterială crescută
- Leziuni nervoase (neuropatie) : Aproximativ jumătate din toate persoanele cu diabet au o formă de afectare nervoasă.
- Complicații oculare
- Boală de rinichi
- Sănătate mintală: furie, depresie etc.
- Cetoacidoza este o afecțiune gravă care poate duce la comă diabetică (pierderea cunoștiinței pe o perioadӑ mai lungӑ de timp) sau chiar la moarte. Atunci când celulele tale nu obțin glucoza de care au nevoie pentru energie, corpul tău începe să ardă grăsime ca substituent, ceea ce produce cetone. Cetonele sunt substanțe chimice pe care organismul le creează atunci când descompun grăsimile pentru a le folosi pentru energie. Corpul face acest lucru atunci când nu are suficientă insulină pentru a utiliza glucoza, sursa normală de energie a organismului. Când cetonele se acumulează în sânge, acestea îl fac mai acid. Acestea sunt un semn de avertizare că diabetul vă scapă de sub control sau că vă îmbolnăviți.
- Complicații ale pielii
- Complicații la nivelul picioarelor
- Probleme de golire a stomacului
După cum vedeți, lista este destul de lungă și nu este completă. Este mult mai ușor să preveniți aceste complicații decât să le tratați, așa că să ne îndreptăm spre următoarea idee->
Care sunt simptomele hiperglicemiei?
Prediabetul nu are, în general, niciun simptom. Dacӑ ai un exces de greutate sau aveți foarte mulți diabetici în familie (genetică), riscați să dezvoltați diabet, care vă va oferi în cele din urmă simptome ale glicemiei ridicate. Primele simptome ale glicemiei ridicate includ:
– Setea (nivel de zahăr crescut pӑcӑlește corpul tău și crede că este deshidratat)
– Urinarea frecventă (nivelul de zahăr ridicat aduce mai multă apă cu ea în vezică)
– Vedere încețoșată (nivelul de zahăr ridicat afecteaza globul ocular)
– Oboseală și o pierdere în greutate (celulele tale nu obțin glucoză și astfel se „înfometează”)
– Infecții cutanate uscate și fungice
– Crampe musculare
Cum pot preveni glicemia mare?
Persoanele cu risc ridicat, inclusiv cele cu sindrom de glicemie bazalӑ modificatӑ (IFG), toleranță la glucoză afectată (IGT), obezitate, rude apropiate cu diabet de tip 2 sau care sunt membre ale anumitor grupuri etnice (asiatice, hispanice, afro-americane), sunt candidați la intervenții preventive. Chiar dacă nu ești la risc, trebuie să iei în considerare următoarele:
Toți oamenii ar trebui să beneficieze de un program complet de modificare a stilului de viață, care să includă:
- Modificarea comportamentului
- Terapia dietetică
- Activitate fizică
- Renunțarea la fumat
Scopul intervenției în stilul de viață este pierderea în greutate odată cu revenirea la glicemia normală. (2)
Unele studii clinice afirmă că exercițiile fizice regulate și trăirea unui stil de viață sănătos au redus greutatea persoanelor cu risc și au reușit să scadă nivelul glicemiei. (2) Nu este surprinzător că aceste schimbări vor avea întotdeauna un impact bun pentru toată lumea, nu numai pentru persoanele în pericol.
Factorul genetic joacă un rol important numai dacă îl lași. Începe prin a schimba modul în care mӑnânci și începe să faci exerciții fizice în mod regulat.
Dacă ești gravidă, atunci ar trebui să consulți medicul tӑu despre riscurile diabetului gestațional.
Cum pot trata glicemia mare?
Așa cum am spus anterior, la tratamentul hipertensiunii, medicul dumneavoastră vă va trata în consecință. O recomandare pe care o putem face este să îți schimbi stilul de viață și să trăiești mai sănătos. Fӑ controale de rutină și analize de sânge în fiecare an, pentru a fi atent la sănătatea ta și dacă observați orice diferență în acel set de analize sau în viața ta de zi cu zi, consult medicul.
Rezumat:
- Glicemia mare este o afecțiune care precede diabetul
- Glicemia mare poate fi prevenită
- Glicemia mare este o afecțiune medicală care poate fi vindecată, dar diabetul NU
- Puteți măsura glicemia cu verificări de rutină și apoi consultați medicul
- O viață sănătoasă este schimbarea numărul unu pe care o poți face și te va ajuta enorm
Referințe:
- American Diabetes Association – Living with diabetes – Complications
- Prevention of type 2 diabetes mellitus – K McCulloch, MDR Paul Robertson, MD; UpToDate
3 . Niveluri ridicate de colesterol
Ce este colesterolul?
Colesterolul este o substanță care se găsește în sânge. Toată lumea are. Este nevoie de el pentru o stare bunӑ de sănătate. Unii oameni au prea mult colesterol și acești oameni au un risc mai mare de atacuri de cord, accidente vasculare cerebrale și alte probleme de sănătate. Cu cât nivelul de cholesterol este mai mare, cu atât mai mare este și riscul acestor probleme. (1)
Există diferite tipuri de colesterol :
- Colesterolul total
- Colesterolul LDL – Numit și colesterolul „rău”, deoarece având LDL ridicat îți crește riscul de atacuri de cord, boli și alte probleme de sănătate.
- HDL colesterolul – De asemenea, numit colesterol „bun”, deoarece persoanele cu HDL ridicat tind să aibă un risc mai mic de atacuri de cord, de boală și de alte probleme de sănătate.
- Trigliceride – Trigliceridele nu sunt colesterol. Sunt un alt tip de grăsime. Dar adesea se măsoarӑ atunci când se măsoară colesterolul.
Cum mă afectează colesterolul ridicat?
În general, persoanele fără boli de inimă și sub 50 de ani ar trebui să urmărească:
- Colesterolul total sub 200 mg / dL (sau 5,2 mmol / L)
- Colesterol LDL sub 130 mg / dL (sau 3,4 mmol / L) – sau mult mai scăzut, dacă există risc de boli cardiace
- HDL colesterol peste 60 mg / dL (sau 1,6 mmol / L)
- Colesterolul non-HDL sub 160 mg / dL (sau 4,1 mmol / L) – sau mai mic, dacă prezintă risc de boli cardiace
- Trigliceride sub 150 mg / dL (sau 1,7 mmol / L)
Aceste valori sunt o recomandare generală, dar în funcție de riscul vostru de boli de inimă, daca este scăzut, mediu, ridicat sau foarte mare, s-ar putea să dorești să fii mai mult / mai puțin agresiv cu valorile voastre de colesterol. Medicul voastru este cea mai bună persoană pentru a face această judecată.
De asemenea, orice persoană care nu poate atinge valorile obiectiv proprii poate avea totuși un risc scăzut de atacuri de cord și accidente vasculare cerebrale. (1) Colesterolul ridicat, de la sine, nu este întotdeauna un motiv de îngrijorare. Este doar o parte din ceea ce provoacă boli de inimă. Alți factori care cresc riscul includ:
- Fumatul
- Hipertensiune arterială
- Genetica: Dacă ai un părinte, o soră sau un frate care au suferit boli de inimă la o vârstă fragedă (înainte de vârsta de 55 de ani pentru bărbați și vârsta de 60 pentru femei ). Încă nu știm toate genele pentru a le putea testa pentru boli de inimă genetice, motiv pentru care trebuie să verificați istoricul familiei
- Dieta nesănătoasă: o dietă „sănătoasă pentru inimă” include o mulțime de fructe, legume și alimente care furnizează fibre și grăsimi sănătoase (pește și anumite uleiuri). Înseamnă, de asemenea, limitarea zahărului și a grăsimilor nesănătoase.
- Vârsta mai înaintată
Dacă aveți un risc ridicat de atacuri de cord și accidente vasculare cerebrale, a avea colesterol ridicat este o problemă. (2)
Cum pot preveni nivelul ridicat de colesterol?
Poți reduce nivelul colesterolului dacă începi urmӑtoarele :
- Evitarea cărnii roșii, a untului, a alimentelor prăjite, a brânzei și a altor alimente care au multă grăsime saturată
- Pierderea în greutate (dacă aveți greutate excesivă)
- Fiind mai activ.
Chiar dacă acești pași au puține efecte pentru a-ți schimba colesterolul, îți pot îmbunătăți sănătatea în multe feluri.
Nu este de mirare că trăirea unei vieți sănătoase îți va menține nivelul de colesterol normal și vei avea multe beneficii.
Cum pot trata nivelul ridicat de colesterol?
Nu depinde de noi să vă recomandăm un tratament. Putem spune că primul pas pentru a trata acest lucru este să vă schimbați stilul de viață. Pentru unii, medicamentele așa-numitele „statine” pot fi o opțiune.
Verificați-vă periodic nivelul de colesterol și consultați-vă medicul pentru a decide care este cel mai bun tratament pentru dumneavoastră.
Rezumat:
- Nivelul ridicat de colesterol este o afecțiune medicală gravă care poate duce la atac de cord sau accident vascular cerebral
- Nivelul ridicat de colesterol poate fi prevenit
- Nivelul ridicat de colesterol poate fi tratat, dar este mai greu decât prevenirea acestuia
- Nivelul ridicat al colesterolului poate fi măsurat prin verificări de rutină și ar fi bine sӑ urmӑrim evoluția valorilor
- O viață sănătoasă este schimbarea numărul unu pe care o poți face și te va ajuta enorm
Referințe:
- Patient education: High cholesterol (The Basics) – Written by the doctors and editors at UpToDate
- Suggested in 2017 by the American College of Cardiology/American Heart Association (ACC/AHA)
Autor: Dr. Vlad George RĂDULESCU
English version: https://www.ebtofficial.com/disease/top-3-health-issues-you-might-have-without-knowing-it/
